Starea de tensiune existentă într-un punct al pământului depinde de greutatea proprie, de istoria tensională, de condițiile apei subterane și de sarcinile externe aplicate acestuia. Aplicația permite determinarea tensiunilor verticale datorate greutății proprii.
Cunoașterea acestor tensiuni, definite ca geostatice, este de o importanță majoră pentru o interpretare corectă a testelor in situ, a testelor de laborator și, de asemenea, atunci când în practică se recurge la analiza limită pentru soluționarea problemelor de stabilitate.
Pentru aplicațiile desktop destinate geotehnicii vizitați geostru.eu/geotecnica
Un caz simplu este cel al unui teren delimitat de o suprafață orizontală: în această situație:
-
fiecare secțiune verticală poate fi considerată de simetrie, nu există tensiuni tangențiale pe planele verticale și orizontale;
-
tensiunile verticale σvo și orizontale σho sunt tensiuni principale;
-
tensiunea verticală totală σvo la o adâncime generică z este dată simplu, în cazul unui pământ omogen cu o greutate unitară totală egală cu γ, de relația:
σvo=γ·z
și, în cazul unui teren stratificat:
σ’vo=Σγi·zi
– tensiunea verticală efectivă σ’vo se calculează, odată cunoscute condițiile apei subterane și prin urmare cunoscută valoarea presiunii apei uo, din următoarea relație:σ’vo=σvo-uo