Puțurile drenante de diametru mediu și mare sunt lucrări de drenaj de adâncime, utilizate în zone în care există o situație litostratigrafică eterogenă, caracterizată prin alternanțe de orizonturi cu permeabilitate diferită și hidrogeologie complexă. Realizarea acestor lucrări implică utilizarea unor echipamente complexe și a unor tehnici de foraj utilizate în mod obișnuit pentru excavarea puțurilor de apă.
SOFTWARE-UL SLOPE PERMITE CALCULAREA AUTOMATĂ A CONSOLIDĂRII PRIN PUȚURI ȘI TRANȘEE
Puțurile pot fi realizate izolat sau pot fi așezate unele lângă altele pentru a forma un perete drenant. Puțurile pot fi formate dintr-o coroană exterioară de piloți forați și o căptușeală interioară a pereților din beton turnat în cofraje de oțel, deși uneori pereții pot fi realizați în întregime din beton armat. Puțurile drenante de diametru mediu și mare sunt adesea combinate cu drenuri suborizontale și tranșee drenante; ele sunt utilizate eficient în intervențiile de consolidare și stabilizare a versanților cu alunecări de teren unde este necesară interceptarea apelor subterane și scăderea semnificativă a nivelului freatic, reducând în același timp efectele negative asupra mediului, pentru a garanta stabilitatea unor structuri importante sau a așezărilor umane.
Tranșeele drenante sunt structuri liniare dispuse în general paralel cu linia de pantă maximă a versantului, cu adâncimi limitate, pot atinge 4 – 6 m, și lățimi de ordinul metrului (de la 80 cm la 1,20 m). Totuși, se pot atinge adâncimi și mai mari, de până la aprox. 10 m, prin excavări în faze succesive, fără a fi nevoie să se recurgă la formarea de tuneluri și galerii. Metodele de realizare a tranșeelor drenante variază în funcție de adâncime și de diferitele situații hidrogeologice locale. Tranșeele trebuie construite cu atenție la stabilitatea pereților de excavare, pe porțiuni scurte, procedând din aval spre amonte, astfel încât, chiar dacă sunt construite parțial, ele să își poată exercita deja acțiunea.
Fundul excavației poate avea o pantă uniformă în cazul versanților ușor înclinați (10°-15°), în timp ce în cazul versanților mai înclinați sau al tranșeelor cu lungime foarte mare, fundul excavației este realizat în trepte și sunt poziționate cămine de vizitare. Pe fundul tranșeei se așază conducte filtrante, microfisurate, din polietilenă, oțel sau beton. De aplicație mai recentă sunt conductele spiralate formate dintr-o armătură spiralată din oțel armonic acoperită cu geotextil nețesut și impermeabilizată la bază cu o geomembrană din HDPE.A



